Psoriazisul

Potrivit statisticilor, aproape 30% dintre persoanele diagnosticate cu psoriazis au o rudă de gradul I care suferă de aceeaşi afecţiune. Deși este considerat boală cronică, afecțiunea denumită psoriazis poate fi ținut sub control când medicul știe să asculte, iar pacientul este disciplinat.

Psoriazisul este urmarea unei erori de acțiune a sistemului imunitar. Mai exact, limfocitele de tip T, un subtip de celule albe (leucocite) devin active în lipsa unor amenințări la adresa organismului, ceea ce determină, la nivelul pielii, o reacție de accentuare a procesului de creștere celulară. Consecința este că noile celule ale pielii se dezvoltă în numai câteva zile, față de câteva săptămâni, cât ar fi durat în mod normal. Iar pentru că aceste celule se adună, neputând fi eliminate de corp, se formează acele depuneri în straturi, așa-numitele scuame, specifice psoriazisului.

Boala se manifestă în pusee recurente, în diferite porțiuni ale corpului: coate, brațe, genunchi, zona lombară, inclusiv la nivelul unghiilor și al scalpului. Însă, în ciuda aspectului său respingător vizual (de pielea îngroșată, cu cruste albe și leziuni roz sau roșii), psoriazisul nu se transmite prin contact cu pielea unei persoane afectate.

Cei care fac boala au un fond genetic predispozant, căruia i se adaugă unul sau mai mulți factori favorizanți care declanșează la un moment dat apariția clinică a bolii: stres emoțional, infecții virale sau bacteriene, intervenții chirurgicale, arsuri solare, unele tratamente medicamentoase (cu litiu sau pentru reglarea tensiunii arteriale etc.), expunerea prelungită la frig.

Există mai multe tipuri de psoriazis: cu plăci, al scalpului (confundat adesea cu mătreața), al unghiilor (confundat cu onicomicoza – ciuperca unghiei), gutos (apare mai ales la copii și la adulții tineri), pustular (de obicei cu evoluție clinică mai severă, dificil de tratat), inversat (posibil dureros, pentru că apare la nivelul axilelor, sub sâni, în zona genitală sau pe fese) și eritrodermic (dureros, cu prurit intens). Însă cam 80% din cei afectați de această boală prezintă așa-numitul psoriazis cu plăci, descrise prin acele leziuni roz-roșii acoperite de cruste albe, cu aspect făinos.

După evaluarea stării pielii și după stabilirea diagnosticului, medicul dermatolog alcătuiește planul de tratament ținând cont de toți factorii de stil de viață proprii celui în cauză (alimentație, fumat, tratamente urmate, expunere la soare etc.). Iar cum fiecare dintre aceste elemente poate influența succesul tratamentului medicamentos (local sau sistem), o bună relație medic-pacient, care presupune cunoașterea de către medic a întregului istoric de boală al pacientului, este esențială pentru controlul bolii..